Îmi solicitați, uneori cu nerăbdare, o recomandare la prezidențiale, prin telefon și în scris. O voi face.

Pe 25 octombrie începe campania prezidențială. Alegerile sunt mereu o mare dilemă pentru creștinii serioși care nu vor să-și risipească voturile și mai ales care doresc să aibă cugetul împăcat că au votat un candidat care se identifică cu valorile lor.

Nu neapărat cu cel care câștigă. Nu neapărat cu cel care „nu are nicio șansă”. Fiindcă „șansele” nu trebuie să fie criteriul primordial după care votează creștinul. Criteriul primordial trebuie să fie valorile, valorile și doar valorile. Cele personale din viața celui care candidează, cele pe care le profesează, și cele pe care afirmă că le va promova odată ales.

Dilema aceasta există nu doar în România, dar și în America unde, spre marea mea surprindere, sondajele indică faptul că 41 de milioane de creștini nu intenționează să voteze la prezidențiale. Link: https://tribuna.us

Motivația este, spun ei, lipsa de seriozitate a dlui Trump și a lui Harris privind valorile creștine. Primul pare să fie neutru față de ele, iar cea din urmă ostilă lor. Aici alegerea e clară.

Privind personalitatea candidaților, mulți au rețineri față de dl Trump din pricina comportamentului, limbajului și gafelor morale din trecut. Iar Harris este o progresistă (gurile rele o numesc dependentă de alcool și „comunistă”, tatăl ei fiind un marxist declarat) care și-a vândut sufletul secularismului.

În România ne confruntăm cu dileme similare. Un candidat „perfect” nu există. Fie ne place mesajul candidatului dar nu ne place personalitatea lui/ei ori invers. Fie ne dorim un candidat mai efervescent ori unul mai calculat. Variațiile sunt multiple, dar dilema, în final, este aceeași: cu cine votez la prezidențiale?

Decizia de a alege cu cine votăm trebuie făcută cu o minte deschisă, nu cu o minte înfierbântată. Am fost martor la multe atacuri ostile pe parcursul acestui an pentru că eu personal am făcut o alegere. O alegere cu care unii nu au fost de acord. Dar totuși am făcut o alegere și cu ea am rămas și mers înainte până la capăt.

Pe parcursul campaniei electorale nu am stat cu mâinile in sin, ci am muncit. Campania a fost, de fapt, o platformă care mi-a permis să-mi proiectez și să-mi amplific în spațiul public, atât cel real, cit și virtual, pozițiile și valorile creștine. Adică am fost vocea voastră.

Niciodată pe parcursul campaniei nu mi s-a atras atenția privind mesajul pe care l-am transmis. Nu mi s-a pus nici o opreliște în a fi vocea valorilor.

Alegerile, deci, trebuie făcute de fiecare dintre voi, fiind, însă, călăuziți de principiul interesului suprem al valorilor.

Peter Costea