%20%23%20OT.gif0)
%20%23%20MM.gif)
Pacatosenia din Evul Mediu, in toate formele si manifestarile ei (asa cum sunt ele insiruite in cronicile medievale), este obiectul unei fascinante incursiuni pe care autorul, Peter Jones, o face in carea lui (publicata in aprilie anul acesta): A Journey into the Medieval Mind – What the Seven Deadly Sins Can Teach Us about Living / O incursiune in mintea medievala – ce pot cele sapte pacate cardinale sa ne invete despre viata. Jones a facut ceva neobisnuit: a investigat diverse scrieri medievale cu scopul specific de a afla modul in care oamenii de rind de atunci (nu teologii) gindeau subiectul pacatoseniei si al pacatelor. Iata-le pe cele considerate de ei ca fiind cele mai serioase: mindria, dragostea de sine, imoralitatea sexuala, lacomia, imbuibarea, minia, invidia, zgircenia. [Ofer o recenzie: https://www.washingtonindependentreviewofbooks.com/...
In lista asta ne regasim si noi, dovedind ca timpurile trec dar pacatele ramin aceleasi. Doar modul in care ele sunt definite ori exprimate e diferit. Neobisnuit este ca incepind din anii 90 pacatele acestea au fost redefinite de lumea moderna si hedonista drept virtuti. Mindria (dragostea de sine) a fost redefinita ca “autostima” ori confidenta de sine, un atuu pe care sistemul de invatamint incearca sa il imprime in generatiile noi chiar din copilarie. Minia a devenit “asertivitate”, indivizii fiind incurajati sa-si afirme strident dezacordul cu lucrurile care nu le convin. “Lacomia” a devenit “antreprenoriat”. “Pofta” a devenit, in termenii pornografilor, o “expresie sanatoasa a impulsului carnal”.
Scrierile medievale despre pacat aveau si diagrame ale pacatelor: fiecare pacat avea “frati, surori si copii”.
Autorul cartii vede in listele medievale ale pacatelor o “harta a mintii”, o zugravire de atunci a naturii umane.
Fenomenul medieval al listele pacatelor, insa, nu a fost ceva nou. Apostolii au listat si ei, direct si pe intelesul tuturor, pacatele zilelor lor, cu zecile.
Lumea de azi nu e diferita de vremurile medievale privind pacatosenia, dar perspectiva e.
Psihologia, de exemplu, a scurtat lista pacatelor facuta de apostoli, iar psihologii cauta sa ne faca sa ne simtim bine in pacatosenia noastra. Rolul lor e similar cu acela al confesorilor din traditiile crestine cind oamenii erau datornici sa-si marturiseasca pacatele. Dar, spre deosebire de primii, confesorii nu spuneau oamenilor ca pacatele lor sunt o expresie “normala” a comportamentului uman.
O alta mare diferenta este ca media sociala promoveaza in mod voit toate aceste pacate: pofta carnala (Only Fans), lacomia, hedonismul, imbuibarea, lenevia, minia, invidia (Face Book), si mindria (Instagram). Celibatul, o virtute crestina, a fost inlocuit cu hedonismul.
Din cartea lui Jones invatam si alte lucruri intersante privind pacatosenia in Evul Mediu. Pentru a-si indrepta viata, oamenii erau sfatuiti sa-si aeriseasca casele, sa se spele mai des, sa faca miscare, sa-si stapineasca minia, sa citeasca scrierile sfintilor, sa evite stresul.
***
SEMNATI PETITIA DE SPRIJIN pentru Familia Viorel Pasca si Centrul Dumbrava din Bihor. Petitia poate fi citita si semnata aici: https://www.alianta-familiilor.ro Petitia a fost initiata de Alianta Familiilor din Romania (AFR) si este adresata dlui Michael O’Flaherty, Comisar pentru Drepturile Omului la Consiliul Europei.
Contorizarea semnaturilor se face periodic in timpul zilei. Din nefericire, semnaturile nu sunt contorizate instantaneu.
Va rugam sa semnati cu tragere de inima si sa folositi toate canalele disponibile (FB, email, WhatsApp, etc) sa transmiteti Petitia. Link: https://www.alianta-familiilor.ro
Va multumim.
Peter Costea
