Ghent e un oras istoric in Flandra (azi Belgia) care exemplifica devenirea in timp a unui oras european odinioara vibrant spiritual si dedicat valorilor si crestinismului intr-un oras indiferent fata de ele si de mostenirea spirituala a parintilor lui. Am invat mai indeaproape acest lucru vizitind recent orasul.
La 250 000+ de locuitori, Ghent are 46 de biserici, toate vechi, ultima fiind terminata acum 200 de ani in 1825, cind orasul avea 70 000 de locuitori, adica o biserica tot la 1500 de oameni. In 200 de ani nu s-a mai construit nicio biserica de rit traditional (catolica ori protestanta) in acest oras cu o lunga traditie crestina. In contrast, anul trecut a fost deschisa in Romania cea mai mare biserica ortodoxa din lume. Contrastul intre Bucuresti si Ghent, dar si intre Flandra si Romania, este imens dar si cu consecinte.
Deschiderea de noi locasuri de inchinaciune este un semn bun: localnicii dovedesc ca inca sunt interesati in lucrurile duhovnicesti si respecta mostenirea spirituala a inaintasilor. Indraznesc sa spun ca intr-un fel 1825 a marcat finalul erei crestinismului vibrant in Ghent, de atunci el fiind in continua scadere la fel ca si in alte metropole occidentale.
Saptamina trecuta am participat la o conferinta in Ghent timp de trei zile, ceea ce mi-a ingaduit sa vizitez citeva biserici si zonele istorice vechi ale orasului. Am vazut si invatat multe, plecind insa cu impresia ca spiritual orasul este mort. Cindva a fost viu si duhovniceste, dar istoria acestui oras este si o panorama a cresterii si descresterii crestinismului european occidental.
Primele asezaminte crestine din Ghent dateaza din 650 cind un calugar s-a asezat in acele imprejurimi pentru a increstina populatia bastinasa. A fost si anul in care s-au construit doua manastiri.
Pe la 1200 Ghent a inceput sa se imbogateasca. A detinut monopolul regal pentru depozitarea grinelor din zona, orasul primind in taxe o tremie din grinele agricultorilor. Astfel, Ghent s-a imbogatit peste noapte. A devenit un oras mercantil unde s-a dezvoltat inca timpuriu industria textila. Jumatate din populatia orasului traia din fabricarea postavului si a stofei care au ajuns sa imbrace jumatate din locuitorii Europei medievale.
Bogatia au folosit-o si pentru constructia de biserici si catedrale immense. Au platit pictori talentati sa picteze tablouri si sa decoreze interiorul bisericilor cu fresce incredibil de frumoase, detaliate, pe teme biblice variate care au luat ani de zile sa fie terminate.
Cind Lumea Noua a fost descoperita, Ghent, Flandra, Valonia, Brabant si Olanda au avut bogatii imense care le-au permis sa angajeze caravele, emigranti si mercenari care au trecul Atlanticul investind sume colosale in lumea noua. Bogatia s-a imultit si mai mult.
Spitirual, insa, Ghent si tinuturile dimprejut au inceput sa saraceasca. Protestanii au ucis catolicii si catolicii au ucis protestantii. Protestantii au fugit in Olanda. In timp, energia si vivacitatea spirituala a cetatenilor au fost secate de dispute si dictaturile eclesiale, cea mai crunta dintre ele fiind cea calvinista. Intre 1577 si 1584, calvinistii au instaurat The Calvinist Republic of Ghent / Republica Calvinista din Ghent, o tiranie teocrata.
Imperiile vremurilor au poftit si ele bogatia Ghentului si a tinuturilor dimprejur, purtind razboaie peste razboaie. Iar interesul in crestinism a scazut in tandem cu imbogatirea locuitorilor.
Astazi, bisericile din Ghent sunt doar cladiri. Interesul cetatenilor in relatia cu Dumnezeu e minim. Unele biserici au fost transformate in muzee. Anul trecut o biserica a fost transformata intr-un magazin alimentar select detinut de firma americana Food Lion. Marriott a cumparat mai multe biserici si le-a transformat in hoteluri. Monasterium Hotel din Ghent obisnuia a fie o manastire de maicute. Astazi e un hotel. Biserica adiacenta manastirii, veche de sute de ani, a fost vinduta si ea, de-consacrata si transformata intr-un bar. Am vizitat biserica iar amaraciunea este greu de exprimat in cuvinte vazind ca locul altarului a devenit astazi un bar care serveste bauturi alcoolice.
Ghent, la fel ca si o multime de alte orase europene pe care le-am vizitat in ultimul an, adeveresc cuvintele Mantuitorului ca daca oamenii nu propovaduiesc Adevarul si valorile, ruinele si pietrele le vor propovadui.
Petru Costea



%20%23%20MM.gif)





