%20%23%20OT.gif0)
%20%23%20MM.gif)
Cel mai mare scriitor american, Mark Twain, a fost și un conservator influent în America Secolului XIX. Anul acesta se împlinesc 190 de ani de la nașterea lui, în 1835. Decedat în 1910, numele lui original a fost Samuel Clemens.
A avut o căsătorie lungă, care i-a adus 4 copii, dintre care unul a murit înaintea lui la doar 24 de ani, și altul care suferea de epilepsie. Cu toate acestea, Twain a perseverat în talentul cu care a fost înzestrat – scrisul. A fost un scriitor prolific și influent. Până astăzi rămâne cel mai mare scriitor al Americii.
Frământările ideologice ale Veacului XIX i-au fost binecunoscute. Twain s-a plasat în sfera conservatoare. Literatura Secolului XIX a devenit în timp o literatură anti-establishment, mai puțin reverentă la adresa tradiției și a trecutului. Chiar și în America.
Jack London, de exemplu, (autorul fenomenalelor romane White Fangs și Call of the Wild), a fost ateu și marxist și a aparținut unor cluburi intelectuale socialiste. A și candidat la primăria din San Francisco din partea Partidului Socialist.
Twain, însă, a ales să respecte trecutul. Oamenii simpli și de rând pe care i-a portretizat în scrierile lui erau, în înțelegerea lui, purtătorii tradiției și ai trecutului și ai valorilor. Twain a crescut ca un om simplu și i-a respectat pe cei simpli. Pe de altă parte, era la modă, în Secolul XIX, pentru cei care aspirau să își facă un nume în literatură, să atace trecutul și să-l demonteze. Twain a făcut tocmai opusul: a acceptat trecutul și tradiția și le-a promovat în operele lui prin personajele lor centrale.
Cu toate că nu a fost o persoană intens religioasă, Twain obișnuia să vorbească mult despre Hristos și Dumnezeu. În anii târzii ai vieții și-a angajat un biograf care să-i scrie biografia și căruia îi dicta, în prezența unei dactilografe, detalii ale vieții lui.
Biograful relata că într-o ocazie Twain i-a vorbit de Dumnezeu, miracolele lui Hristos și nașterea imaculată a lui Hristos, două zile și jumătate. S-a rugat lui Dumnezeu să-i încheie viața în 1910 și așa a fost. A dorit să moară în anul în care o cometă s-a reîntors în galaxia noastră, născându-se, în 1835, în anul în care aceeași cometă a intrat, pentru prima dată, în galaxia noastră. Dumnezeu i-a împlinit dorința.
Anul acesta a apărut ultima biografie a lui Twain, de 1000 de pagini, intitulată, simplu, „Mark Twain” și scrisă de Ron Chernow. [Recenzie: https://claremontreviewofbooks.com]
Marele maestru al cuvintelor care a fost Twain, încă este extrem de influent, la 115 de ani de la moarte. Un număr vast de biografii ale merului scriitor au fost scrise în acești ani, și, în plus, un număr vast de cărți despre biografiile vieții lui Twain. Asta denotă, din nou, valoarea literară a scrierilor lui Twain.
Este o opinie cvasi-unanimă că viața diversă a lui Twain l-a îmbogățit și i-a dat subiecte inedite pentru scrierile lui. Și-a câștigat traiul muncind. A muncit 4 ani pe un vas pe fluviul Mississippi, apoi într-o tipografie, iar apoi ca miner într-o mină din Nevada. A locuit în Europa (Paris), a vizitat Țara Sfântă. A locuit în Florența, Italia (unde i-a murit soția Livia). A traversat Atlanticul în ambele direcții de 29 de ori, un număr remarcabil pentru vremea lui, venind în Europa să își găsească subiecte pentru scrierile lui.
Twain a fost și un om al umorului, o reflecție a caracterului lui de om simplu și tradițional. Mama lui remarca, încă atunci când viitorul maestru era copil și adolescent, că „90% din ce spune sunt glume, dar 10% este aur pur ...” („I discount him ninety percent. The rest is pure gold”.
Twain rămâne un model și pentru scriitorii de astăzi care își folosesc talentul pentru demontarea valorilor, nu respectarea lor.
Peter Costea
