Anul electoral în România este în plină desfășurare. Va culmina cu alegerea președintelui pe 8 decembrie. Candidații discută generalități, dar noi solicităm proiecte specifice din care să beneficieze în primul rând familiile din România. Personal, solicit dezvoltarea unei economii performante, dar pro-familie.
Ce înseamnă o economie pro-familie? Una care are în vedere folosul, în primul rând, al celor care muncesc și al familiilor lor. Este inacceptabil ca economia să nu dea posibilitatea unei familii – chiar acolo unde ambii soți muncesc, să ducă un trai confortabil.
Obiectivul principal și primordial al economiei trebuie să fie familia și bunăstarea ei. Știați că, de exemplu, în ultimii 50 de ani, profiturile companiilor au crescut cu 185%, dar venitul real al muncitorului cinstit a crescut cu doar 1%? Ați citit corect: cu doar 1% în 50 de ani!
Adică, dacă luăm in considerare inflația, un muncitor în 2024 câștigă cu doar 1% mai mult ca același muncitor în 1974.
Economistul Julius Brein discuta recent în American Affairs niște realități șocante privind discrepanța dintre câștigul omului de rând și inabilitatea lui / ei de a-și întreține familia. Date similare pentru România nu dețin, dar sunt convins că simțiți fiecare dintre voi pe buzunarele voastre că următoarea realitate din America se aplică și în România.
În 1985, unui muncitor american îi lua 40 de săptămâni să câștige tot venitul necesar pentru a-și întreține familia vreme de un an.
În 2022, spun economiștii, erau necesare 62 de săptămâni de muncă pentru un muncitor american să-și întrețină familia vreme de un an! Logica e întortocheată, într-adevăr, dar asta ne spun economiștii. [Link: Thttps://www.thepublicdiscourse.com/2024/04/94772/]
O altă veste catastrofală este că un tânăr american nu se poate aștepta să câștige mai mult, în termeni reali, ca tatăl lui. În general, 50% din familiile americane au mai puțină „avere” decât cele din 1989.
Consecințele asupra societății, familiilor și mai ales asupra tinerilor este catastrofic: oamenii cinstiți aduc pe lume mai puțini copii, tinerii nu vor să se căsătorească, ori dacă se căsătoresc fie că nu vor copii de fel, fie că vor doar un singur copil.
Economistul Oren Cass spune răspicat: catastrofa economică se datorează faptului că „freedom of the markets has been disconected from any conception of human flourishing / piețele libere s-au deconectat de conceptul bunăstării umane”.
Economiștii clasici vedeau în piața liberă posibilitatea de a câștiga, prin muncă cinstită, un trai decent pentru antreprenor și familia lui / ei. Acele vremuri și această doctrină, repetă Cass, au dispărut odată cu globalizarea economiei mondiale.
Piețele libere, enunță Cass, înseamnă condiții economice „where laborers can support families. Where they can raise children prepared for the same / unde lucrătorii pot să își întrețină familiile. Unde pot să crească copii care să fie pregătiți să facă și ei la fel”.
Îmi place concluzia lui Cass: „free markets exist to support families ... / piața liberă există pentru a sprijini familiile”.
De acord. Cerem ca și candidații la prezidențiale să ia aminte: avem nevoie de o economie performantă care permite familiilor din România să-și câștige traiul cinstit, dar și suficient pentru înflorirea valorilor.
Peter Costea



%20%23%20MM.gif)





