%20%23%20OT.gif0)
%20%23%20MM.gif)
Baronul Hirsch a trimis emisari în Rusia pentru a facilita exodul evreilor și simultan în Argentina, pentru concesionarea unor teritorii vaste pentru colonizarea lor acolo. În 1891, Baronul a decis că va finanța coloniile evreiești din Argentina.
În 1892, Rusia agreează cu plecarea evreilor, cu condiția de a nu se mai întoarce. Cei care își dobândiseră cetățenia rusă trebuia să renunțe la ea irevocabil. Intenția lui Hirsch a fost să strămute 3,2 milioane de evrei din Rusia în alte părți ale lumii.
Primii evrei din Rusia ajung în Argentina, în 1891, în număr de 2.850. Au urmat evrei din Austro-Ungaria (Galiția și Rutenia), mai puțini din România, dar mai mulți din zona geografică dintre Cernăuți înspre Liviv. La vremea aceea erau multe așezăminte evreiești în comunele și orașele de pe Ceremush.
Chiar dacă în Argentina au emigrat puțini evrei din România, ei au gestionat colonizarea evreilor acolo pentru Hirsch, fiind agenții lui principali în Argentina. Unul dintre ei a fost Wilhelm Lowenthal. Lowenthal a negociat cu autoritățile din Argentina strămutarea evreilor în Patagonia.
Au fost concesionate parcele mari de teren, coloniile evreiești purtând nume distinct evreiești, de exemplu Colonia Moises și Colonia Mauricio (după numele mic a lui Hirsch). Administratorul Coloniei Mauricio a fost tot un evreu din România, Lucien Gerbel.
În Patagonia, coloniștii evrei s-au intersectat cu coloniști din alte țări, polonezi sau menoniți fugiți din Rusia țaristă. Nu de puține ori bande de gauchos faceau razii în coloniile israelite, ucigând coloniștii și furând ce găseau. Autoritățile de obicei nu interveneau, iar evreii și-au format propriile grupuri de apărare.
Evreii din Patagonia, însă, nu au fost primii evrei care s-au stabilit în Argentina. Înaintea lor au fost alții care însă s-au stabilit în Buenos Aires unde, scrie autorul cărții, evrei din Varșovia și Odesa țineau case de toleranță, cinematografe și taverne. Rabinii trimiși de Hirsch în Argentina își criticau aspru conaționalii pentru că se dăduseră la lucruri imorale. (Pagina 236-239)
Viziunea de colonizare a lui Hirsch se extinde, încercând să cumpere o suprafață mare de pământ în Argentina și Paraguay de mărimea statului Vermont din SUA. Parlamentul Argentinei, însă, îi refuză demersurile.
În final, experimentul lui Hirsch a eșuat, israeliților lipsindu-le, la vremea aceea, experiența în agricultură ori creșterea animalelor. Hirsh se angajase să acopere toate cheltuielile pentru fiecare colonie pentru 3 ani, inclusiv călătoria, semințele, casele, uneltele de muncă, animalele, sinagogile, școlile.
În timp, evreii din coloniile evreiești s-au mutat la Buenos Aires. Evreii au continuat să migreze în Argentina, dar s-au stabilit mai mult în Buenos Aires.
Un alt evreu român care a muncit în coloniile lui Hirsch a fost Theophile Wechsler, medic în Colonia Mauricio. Hirsch a achiziționat 160.000 de hectare de pământ in Patagonia, dând în folosință fiecărei familii de coloniști 50 de hectare. (Pagina 264)
În aprilie 1896, Hirsch moare la Budapesta de atac de cord, la 64 de ani. Soția lui a murit în 1899, an în care evreii din Argentina au primit autorizația autorităților să crească vite în loc de agricultura.
La vremea când Hirsch a murit, în coloniile fondate de el în Argentina au mai rămas doar 4.989 de suflete. (Pagina 281)
Emigrarea evreilor ruși în Argentina a continuat, până în 1914, strămutându-se acolo 25.000 de evrei din Rusia. Mulți dintre ei au plecat din Argentina și, neputându-se întoarce în Rusia, au optat pentru New York și Texas.
În Texas au încercat să se stabilească în Galveston și apoi în San Antonio, dar temperatura fiind toridă și văzând traiul greu al populației mexicane de acolo, au ales să plece în altă parte. [Link: https://aish.com]
Vremurile acelea au trecut, astăzi evreii avându-și propria țară, Israelul, a cărui identitate avem și noi, creștinii, obligația să o păzim.
Peter Costea
